Blogurile mele

Ascultă Radio Poema

vineri, 31 august 2018

Adina V. - Revendicare



Intrinsec, se dezvoltă ca o tumoră acest plictis față de lume. Indiferent de relația certă și inevitabilă, legăturile se destramă din ce în ce mai definitoriu.O atentă privire asupra a ce nu este vizibil aduce în prim plan o lipsă. Ca ființă rătăcită întâmplător pe drumurile asfaltate, cu miros de bitum, privind soarele reflectat de ferestrele blocurilor turn, stropită fin de aburii instalațiilor care încearcă să atenueze călduri exagerate explicate științific, mă întreb, întorcând un cumul de îndoieli pe toate părțile, ce am vrut eu să spun? Că am uitat! Beep, mi-am adus aminte. Nu știu ce caut aici, sunt o inadaptată. Nu social (sau poate), deși am învățat să parcurg pașii stabiliți de alții sau poate de un ritm interior pentru a fi în consens, fie el și superficial, cu ceilalți.

Concluzia: nu pot înțelege ce caut. Existența presupune un rol. Nu am aflat încă rolul meu.

Mi-e somn. Ee, somnul rațiunii naște monștri zicea Goya.

P.S. Citeam despre ființa astrală existentă în noi, în fiecare. Hmm, cred că ține de intelect, de dorință, mai puțin de o existență anume. Cănd vrei, poți orice. Adică romanii au avut mari merite în inginerie datorită cui? Că nu mi-am dat seama. Am urmărit un documentar despre realizările lor. Remarcabile, nimic de zis. Dar printre prototipul macarelei, al apeductelor, al fabricii multiple cu mori de făină și fierăstrău acționat de apă, al drumurilor (400 000 de km pătrați!!), al betonului care se întărește în contact cu apa, aparatul precursor al mitralierei, se mai pot lăuda și cu cisterna imensă de sub Constantinopole. Și m-a furnicat ceva pe piele. Ia s-o luăm metodic: ca să ajungă să construiască acest oraș, important centru comercial și poarta de intrare în Europa, nu cumva au trebuit să treacă de daci? Să cucerească Sarmisegetuza? pe care au asediat-o mult timp și a rezistat pentru că avea apă în depozitul subteran? Adică un fel de cisternă, nu? Păi nu?! Și uite-i acum mediatizați drept mari inovatori.
Revendic cisterna în numele strămoșilor cu barbă, o să mă documentez și despre celelalte, sigur nu-s ale lor. Două din ele au denumiri pur grecești :))

Gata, mi se închide ochiul pineal.
Somn ușor.


Adina V.

1.09.2018

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate

joi, 30 august 2018

Adina V. - Extreme



Aștepți ceva atât de mult încât ești dispus să schimbi culori, forme, să vezi totul altfel doar pentru a te minți că ai găsit ce căutai. Îți spui că ești perfect, că tu poți sări peste bariere, că nimic nu te poate dărâma. Și ce frumos te descoperi în oglindă. Și ce amarnic cazi când lumea îți arată că nu e suficient să crezi. Nici să te agăți de această minciună a ta pentru a te salva de la înecul din viața anostă, gri, atât de gri.
Extremele te salvează, acolo e Adevărul.
Alb sau negru.

Adina V.

31.08.2018

miercuri, 1 august 2018

Adina V. - Întoarcere



Am cunoscut ce-nseamnă zborul, dar și căderea.
Sunt două noțiuni legate, nu poți să nu le explorezi pe amândouă. Pentru că nu poți zbura la nesfârșit.
Orice întoarcere este o cădere. Ai fost altcineva și redevii cine ești.
Dar asta nu te mai mulțumește. Mai vrei bucuria de a privi cerul de aproape. Cazi ascunzând-o în suflet, ca pe o speranță neîmplinită a celui care ai fi putut fi. Dacă n-ai fi zburat...

Lumina ne dezvăluie întunericul. Asta e menirea ei. La fel și zborul. Ne dezvăluie căderea.
Pro și minus.

Întotdeauna, undeva... te întorci.

Adina V.

1,08.2018