Trec pe stradă pupeze cu penaj multicolor. Înțepate de frig, pulpele înroșite acoperite cu un colant subțirel atrag privirile. Inimile bărbaților bat mai tare, obrajii li se-nroșesc. Nu de la frig. Pupezele trec ca niste năluci din care rămâne pe retină doar imaginea unor pulpe înroșite și a unor buze foarte roșii.
La colțul unui bloc vechi, câțiva bătrâni se adăpostesc de vântul care le șuieră prin buzunare și pun țara la cale ținând strâns plasa în care o pâine rece stă în vecinătatea medicamentelor care le mai oferă speranța unor zile, ani, în care vor aștepta să-și aducă aminte copiii de ei. Prea multă amărăciune, boală. Boala i-a îngălbenit, i-a adus de spate, le-a stins privirile. Galbeni...
La etajul zece al unui bloc gri, cu crăpături în pereți, țevi ruginite, ghenă înfundată, gândaci, șobolani la subsol, doi copii desenează pe geamul înghețat, cu degețelul, inimioare. Mama le mai aduce câte o bluză la fiecare și îi îmbracă, să le fie mai cald, În casă, termometrul indică 15 grade. Copiii desenează inimioare pe geamul înghețat, inimioare prin care se vede cerul. Inimioare albastre.
Roșu, galben și albastru...
Lacrimi.
La Alba Iulia se plânge.
adina v.
28.11.2018
©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc pentru popas.