Agora

   Agora, o piață a deșertăciunilor, o piață unde un înțelept privea lumea și universul. În jurul său, tineri, bătrâni, discuții, vanitate. Nicio femeie. Nu aveau voie să facă parte din lumea condusă de bărbați. Bărbații se împart în două categorii principale (pentru că mai sunt și cele secundare): conducători și supuși. Și iată, Agora, mustind de forfota zilnică, de voci. Problemele urbei sunt mai importante decât universul. Problemele personale sunt mai importante decât problemele urbei. Vanitate!
   Agora și el. Observă tăcut zarva inutilă. Cățiva tineri se opresc lângă el. Îi întreabă despre cunoaștere, despre sine. Le pune întrebări și îi ajută să deschidă singuri poarta răspunsurilor lor. Este doar un conducător de drumuri.
   Agora Atenei, mistic și istorie, minciună și adevăr. El și adevărul, în măsura în care adevărul există. Nu poate fi general valabil pentru toți. De aceea îl mai căutăm și azi. Pentru că el ori a rămas undeva în trecut ori nu există. Orice noțiune de adevăr enunțată până acum nu este decât constatarea unui fapt concret. Eu spun o minciună, dar tu nu știi. Dacă te conving, este un adevăr. Omul are două picioare, două mâini. Este un adevăr? E realitate. Ce înseamnă adevărul? Ce vrem noi să credem pentru a ne fi bine, înafara realitătii, care nu poate fi contestată. Adevărul meu nu e și al tău și invers.
   Din greșeală, doi fizicieni, răsplătiți ulterior cu premiul Nobel, au descoperit rămășițele Big-Bangului primordial. Este un adevăr? Ce nu poate fi verificat, nu poate fi adevăr. Dacă poate fi verificat, este realitate. Și atunci, unde este adevărul?
   În Agora de azi, nimeni nu gândește, dar vocile sunt tot mai nervoase. În Agora de azi e pustiu, deși e plină de oameni.
   Ce este Agora? Locul unde vanitatea a învins.

Adina V.

24 ianuarie 2018

* agora= piață, locul de întâlnire al atenienilor (în limba greacă)