miercuri, 9 mai 2018

Adina V. - Apatie conjugală



A ajuns acasă obosit, transpirat, (fusese o zi toridă). Intrat în hol, și-a aruncat pantofii din pcioare, ciorapii lângă cei de ieri care așteptau încă să fie culeși de pe jos.

A intrat in bucătărie și a privit nostalgic masa goală pe care niște firimituri aminteau totuși care îi era destinația.

A ridicat curios capacul oalei de pe aragaz și s-a strâmbat. Mâncarea de ieri parcă îi râdea în față.

Din sufragerie se auzea vocea ei. Vorbea la telefon cu vecina. "Ce or mai vorbi când toată ziua sunt împreună? Merg împreună la piață, la cumpărături, în parc"...S-a dus în sufragerie și s-a așezat pe canapea, în fața televizorului, schimbând pe canalul de sport.

După ce ea a terminat de vorbit, a început să-i spună de rata la casă, de prețul roșiilor de solar, de bluza nouă pe care o cumpărase, cum a țipat vecinul de deasupra la fi-su că a luat 4 la română...Pereții sunt subțiri, blocuri comuuniste, nu ai intimitate, știu toți când ai o criză de personalitate sau când expulzezi pisica din casă cu un șut autoritar. Și nu numai.

Plictisit, s-a uitat la ea și i-a spus:

- Nu-ți dai seama că nu te ascult?

Întrerupându-și tirada, ea s-a uitat la el curioasă:

- Nu ți-ai dat seama că de mult timp nu te mai aștept?


Adina V.

9.05.2018

Niciun comentariu: