Nimic

Eu știu că oamenii au nevoie de iubire. Unii se mulțumesc cu o singură persoană, alții vor să graviteze în jurul lor cât mai mulți. Și atunci ce fac? Se expun într-o formă sau alta, în funcție de mediul de unde vor să atragă. În funcție de acest mediu se metamorfozează. Devin simpatici, acri, severi, se încruntă, țipă, te-njură, te laudă. Totul depinde de mediul ales de ei. Dacă nu ai căzut în genunchi și nu lingi  praful de pe urmele pașilor lor, riști să te pomenești cu un șut august în partea dorsală. Nu ești bun, deci trebuie să fii eliminat.
Șutul acesta însă este diferit. Depinde cine ți-l dă, nu? Discutăm acum despre șuturi, clasificându-le. Avem așa:
- șutul dat de un vierme. El te atinge doar dacă ești la nivelul lui. Altfel este inofensiv, mai mult, riști să strivești târâtoarea sub picior, din neatenție.
- șutul dat de o rozătoare. Aceasta ronțăie resturile altora, umflându-și burta și obrajii, Când nu mai poate digera, o cuprind spasmele și dă din picioare. Nu sunt decât manifestări ale unei stări de inconfort digestiv.
- șutul dat de un șarpe. Nu vă mirați, când s-a săturat de mocirlă și vrea să se cațere în stratul superior, îi cresc niște piciorușe mici și crăcănate. Corpul i se modifică subtanțial, se acoperă de păr, ajutând și acesta la cătărare. Iată omida! Dacă va găsi o frunză generoasă, se va aciua acolo și va încerca să devină fluture. În timpul căutării frunzei, dacă e deranjată, dă șuturi. În mintea ei, așa crede. E inofensivă. Este forma cea mai complexă a unor multiple stări de metamorfoză.
- șutul uman, cel mai posibil din toate formele de șuturi. Acesta se împarte în subcategorii:
   - avem șutul oferit de dușmani. Pe acesta îl primești atât de des, încăt te obișnuiești și nu-l mai simți. De regulă, îl simți în diminețile care preced o noapte agitată. (a lor)
    - șutul dat de persoane care doar vor să participe la șutuială. Astfel, consideră că au contribuit cu ceva la ceva. Le crește respectul de sine, se simt cineva și parcă au și cățiva centimetri în plus. Șutul lor se amestecă cu cel oferit de celălalt binevoitor, deci rezultă o încurcătură de mațe, pardon, picioare. Astfel, se anulează reciproc.
     - șutul dat de prieteni. Dar și aici avem două subcategorii:
             - șutul celor  care se intitulează prieteni, dar te mănâncă pe la spate. Când se satură, încearcă să te poziționeze de așa natură încât șutul lor să  te propulseze cât mai departe.Din prietenie, zic ei. Nu mai ești bun, deci out. Dacă stai cum vor ei, zbori, dacă nu, dau pe lângă. Șut ratat.
             - șutul prietenului adevărat. Nu există. Șutul, adică. Cred că nici prietenul. Pentru că un prieten nu dă șuturi. El îți dă mâna. 


Așadar, orice om are nevoie de iubire. Depinde cum o caută și unde. Dacă vrea ceva la schimb, nu e iubire, ci interes. Nu vă fie teamă de șuturi. Nu reprezintă decât o manifestare a unui ego interior care se vrea și el afară. E o manifestare a Nimicului.

Adina V.

7.02.2018